Permacultura. Legume si fructe sanatoase in gradina ta!

Permacultura reprezinta cultura permanenta, dupa modelul ecosistemelor naturale, a unor speciii de legume si fructe, de o cat mai mare diversitate, in regim bio si fara o deteriorare a solului prin perpetuarea starii de cultivatie. Mentinerea calitatii solului se realizeaza prin tehnici specifice ca: alternarea speciilor si rotirea culturilor, mentinerea unor zone cu flora spontana, mulcirea solului, atragerea insectelor folositoare, captarea si utilizarea apei de ploaie, folosirea de ingrasaminte naturale, etc.

Permacultura are la baza pe langa stiinta cultivarii plantelor si dragostea fata de natura, fata de activitatea de gradinarit. Multe tehnici de cultivare fiind preluate din traditia populara.

S-a demonstrat ca prin folosirea curenta a compostului multe terenuri cu fertilitate sczuta au ajuns terenuri productive pentru legumicultura.  S-au creat astfel mai multe ferme de legume cu productie bio in diverse tari ale lumii (Franta, Germania, etc.). Tendinta este sa se demonstreze ca se poate face si altfel de agricultura in raport cu cea chimizata care pana acum a distrus aproximativ 30% din terenul fertil al planetei prin distrugerea solurilor (levigarea substantelor nutritive, otravirea solurilor cu diverse substante chimice de control, reducerea activitatii microorganismelor responsabile de fixarea azotului si de prelucrarea materiei organice din sol, etc.).

Prin perseverenta si putin efort, dar mai ales cu dragoste, rezultatele din activitatea de permecultura nu vor intarzia sa apara.  Ca atare, vrem sa iesim in intampinarea celor pasionati de gradinarit si sa le oferim cateva solutii pentru infiintarea unor straturi de legume cultivate in regin bio.

Pentru aceasta va recomandam ca terenul destinat legumiculturii sa fie destelenit de buruieni si sapat si maruntit manual cu sapa. Abia apoi se pot trasa straturile de cultivat. Acestea pot avea latimea de 0,6-1,2 metri in functie de speciile de cultivat. Pe straturile trasate cu tarusi si sfoara se asterne compost in grosimi de pana la 20 centimetri. Intre straturi se lasa poteci de trecere.

Compostul este necesar la alcatuirea straturilor pentru aportul de substante nutritive pe care il aduce solului. Pentru producerea compostului este recomandat alegerea unui loc putin umbrit unde vom amplasa gramada de compost sau lada de compost.

In lada de compost se vor aseza materiale organice vegetale (este exclusa folosirea materialelor organice de natura animala- carne, garsimi, etc.). Astfel, se pot asterne straturi de iarba cosita (buruieni) in amestec cu frunze, crengi tocate, rumegus, resturi vegetale din gradina, resturi de mancare vegetala (coji de cartof, frunze de varza, salata, fructe, etc.). Aceste straturi vegetale se vor alterna cu straturi de pamant negru humificat (preferabil pamant de padure) in amestec cu balegar de vita sau de cal, avand grosimi de 10-15 centimetri.

Este necesara udarea saptamanala a gramezii de compost pentru accelerarea procesului de descompunere. Cand se ajunge la fermentatia compostului prin supraincingere, compostul se amesteca la 3-4 zile pentru a se asigura uniformizarea procesului de fermentatie. De obicei, se ajunge la descompunerea materialelor organice si oprirea fermentatiei compostului in 2 pana la 4 luni in sezonul de vara. Pentru o mai rapida  descompunere si fermentatie a compostului se poate folosi produsul ALBIT. (vezi oferta noastra)

Compostul astfel produs are o culoare maroniu inchis si o structura mai usoara ca  a solului.

Pe straturile amenajate cu compost se sapa cu mana sau cu o lopatica santurile pe care se vor repica rasadurile de legume sau pe care se vor amplasa semintele.

Bineinteles ne vom alege speciile de legume pe care dorim sa le cultivam. De recomandat este sa avem o varietete cat mai mare de specii.

Rasadurile de rosii se planteaza la 60 centimetri distanta pe rand si se tutoreaza cu tarusi sau se leaga pe verticala cu sfoara de sarme intinse  pe lungimea straturilor, intre tarusi amplasati la capetele  straturilor. La baza rosiilor se poate instala arbagic pentru a creste ceapa. Aceasta este o metoda de protectie impotriva manei. Intre randurile de rosii se pot amplasa randuri de vinete.

Straturile de castraveti plantati de 40-50 centimetri distanta pe rand se pot alterna cu randuri de ceapa, ardei sau salata.

Sunt cazuri in care formam un strat preponderant cu salata verde, creata sau rosie si atunci este recomandat sa plantem menta la capetele stratului, sau combinatii de menta, cimbrisor,salvie si lavanda pe marginila stratului. Acestea ultimele au rolul de a alunga furnicile, melcii Limax si omizile. Tot cu rolul de protectie impotriva insectelor daunatoare se pot planta, ici-colo pe strat, tufe de craite, galbenele sau condurul-doamanei.

Vinetele se pot planta pe randuri la 40 centimetri distanta, alternand cu randuri plantate cu ardei gras, ardei capia, ardei iute sau gogosar.

Morcovul, patrunjelul, leustaenul, ceapa si usturoiul se pot planta pe un strat separat in care, din cand in cand, vom plivi buruienile si vom completa stratul cu mulci.

Plantarea rasadurilor de legume se face incepand cu jumatatea lunii aprilie pana spre sfarsitul lunii.

Dupa planterea si tutorarea rasadurilor pe randuri in straturile amanajate cu compost, se practica mulcirea straturilor. Mulcirea presupune acoperirea straturilor de legume cu paie (printre plante, desigur), iarba uscata, lucerna sau fan. Acest process mentine umiditatea in sol, stimuleaza activitatea microorganismelor si insectelor utile din sol, sufoca buruienile care apar si asigura material organic prin descompunere.

In lunile de toamna tarzie (octombrie- noiembrie) se fac fertilizari cu gunoi de grajd sau ingrasamant natural peletizat (vezi oferta noastra- Martha Jo). Aceasta operatie se face prin asezarea unui strat de 2-3 centimetri de gunoi sau de ingrasamant natural. Apoi se completeaza stratul de mulci pe straturile de legume curatate de resturile de plante din productia anului respectiv.

Incepand cu luna mai,, dupa plantarea rasadurilor se vor face fertilizari de doua ori pe luna cu extract lichid din ingrasamant natural, astfel: la 1 kilogram de ingrasamant natural peletizat Martha-Jo se adauga 10 litri de apa si se lasa la macerat 14 zile; se amesteca in fiecare zi si dupa ce nu mai fermenteaza se strecoara printr-o sita si se depoziteaza in vase; se prepara solutia de fertilizare prin adaugarea unui litru din acest concentrate filtrat mai inainte, la 20 de litri de apa; solutia astfel preperata se utilizeaza la udarea straturilor cu o stropitoare, dimineata devreme.

Pentru a asigura o abundenta cat mai mare a gradinii noastre putem amplasa si pomi fructiferi dar si arbusti fructiferi. Pomii fructiferi (cires, visin,mar, par, cais, piersic, prun, gutui, etc.) se vor planta perimetral sau in zonele din coltul gradinii, la distante de cel putin 10 metri unul de altul pentru a nu umbri straturile de legume. In acest sens sunt recomandate speciile pitice de pomi fructiferi. Deasemenea, arbustii fructiferi (coacaz, agris, zmeur, mugur, etc.) se pot planta perimetral la garduri sau cate 1-2 arbusti la capetele straturilor de legume. Intercalat, pe marginea straturilor se pot introduce stoloni de capsuni sau fragi.

Astfel, gradina noastra poate rodi si fructele necesare dulceturilor si compoturilor care ne vor umple camara pentru iarna.