Întrebări și răspunsuri despre bambus

/26 Comentarii/în /de

Am adunat aici cele mai frecvente întrebări legate pe care le-am auzit de la clienții noștri de-a lungul timpului. Vom completa această listă și cu alte întrebări, astfel încât să punem la dispoziția celor interesați informații valoroase, din experiența noastră de peste 10 ani cu creșterea bambusului.

1. Unde poate fi plantat bambusul?

Babusul poate fi plantat în grădină, dar și în jardiniere, pe terase însorite sau umbrite. Într-o jardinieră mai mică, poate fi ținut și în apartament pentru a ne da o stare de bine.

2. Când poate fi plantat bambusul?

Bambusul la ghiveci se poate planta tot timpul aului. Pentru transplantare dintr-un loc într-altul, perioada potrivită este aprilie-mai. Cu condiția să nu fie transportat pe distanțe mari și rădăcina să fie cu balot de pămînt, înfășurat în sac, ca să nu se usuce.

3. Cum pot opri extinderea rizomilor?

Cea mai importantă problemă legată de cultivarea bambusului în grădină este legată de extinderea masivă a rizomilor. Există câteva soluții practice pentru acest inconvenient:

– rizomii se pot opri plantând bambusul în vase îngropate,

– delimitând zona cu pereți din plastic care se îngroapă până la 60cm adâncime,

– se toarnă socluri subțiri de beton  care să ajungă până la 60 cm.

Din experiența pe care am avut-o cu plantarea de bambus timp de 10 ani, soclurile din beton sunt cele mai eficiente. Vasele îngropate sau pereții din plastic se deteriorează în timp.

4. Cum rezistă bambusul la sezonul rece?

În funcție de varietatea de bambus: în general, cele comercializate pe site-ul bambusplante.ro rezistă iarna la temperaturi până la -20-24 grade. Dar sunt alte specii care nu rezistă la condițiile specifice anotimpului rece de la noi din țară.

5. Cum se întreține bambusul în timpul iernii?

Daca vrem să avem bambusul integral neafectat de temperaturile iernii, se protejează cu folie antiîngheț. Dar se poate lăsa și liber. În acest caz, se vor usca vârfurile și vor înverzi din nou. Primăvara se tunde uscătura de la vârfuri. Anul trecut (2017) am avut bambuși care au înghețat aroximativ 60cm – 1 m și au trebuit să fie tunși sau recepați (tăiați de la bază). Dar au regenerat chiar dacă le-au fost tăiate vârfurile sau o parte mai mare din trunchi.

6. Cum se înmulțește bambusul?

– prin semințe. Bambusul înflorește și produce sămânță cam o dată la 30-40 de ani. Sămânța produsă este colectată, depozitată și vândută. Se vinde și după 5-10-15 ani de la producerea ei, ceea ce limitează capacitatea seminței de germinare. De oriunde cumpărăm sămânță, să ne așteptăm că va răsări în proporție de 1-2-3% din cantitatea de semințe achiziționată. Înmulțirea prin sămânță este foarte dificilă. Planta produsă prin sămânță suferă de la ciuperci, fungi. Plantulele acestea din sămânță trebuie ferite de insolație, iarna trebuie protejate (acoperite) la îngheț și vânt puternic. Este recomandat ca acești puieți să fie ținuți în sere până la vârsta de 6-7 ani și apoi să fie aclimatizați pentru exterior. Sunt foarte vulnerabili toți puieții produși din sămânță. În final, se ajunge la un procent de menținere de 0.5% din masa de semințe folosită, ținând cont de toate aceste condiții dificile de dezvoltare a micilor plante.

– prin drajoni. Orice tip de bambus se poate înmulți și prin drajoni din rădăcină.  În acest mod, vigoarea de creștere este mult mai mare. Este o înmulțire vegetativă, practic o clonare, din aceeași plantă care păstrează același material genetic.

Toate plantele comercializate pe site-ul bambusplante.ro sunt înmulțite prin drajoni

  • sunt plante aclimatizate la temperaturile din țara noastră,
  • dimensiunile sunt medii (2m),
  • sunt plante vivace (au putere de creștere),
  • sunt rezistente la atacul ciupercilor de frunze și rezistente la îngheț,
  • se pot înmulți la rândul lor, tot prin drajoni.

7. Cum se realizează înmulțirea prin drajoni?

– se secționează rădăcina în pământ,

– se formează grupuri de (viitoare) trunchiuri prinse în clustere de 2-3-4 tije din drajonii de rădăcină

– se transplantează cu rădăcina acoperită de 25-30cm balot pământ sau cu cârpe ude până la deplasarea la noul loc de plantare.

Înmulțirea prin drajoni se realizează primăvara, din martie și până la sfârșitul lunii mai. Are o rată de succes 90% dacă este făcută în mod coresponzător.

8. Cum se întreține bambusul de grădină?

– sol, udare, nutrienți. Bambusul are nevoie de soluri relativ permeabile (să nu mențină apă stagnantă), bogat în nutrienți. Nu are nevoie de o umectare abundentă: vara se udă cam de 2 ori pe săptămână cu cantități între 15-20 de litri pe metru pătrat. Iarna se administrează îngrășământ începând cu luna noiembrie, preferabil îngrășământ natural, mraniță, în proporție de 2-3 tone la hectar.

– se rărește anual. Când se îndesește foarte mut (10 tije pe metru pătrat), trebuie rărit reducându-se la jumătate. În fiecare an se face această operațiune pentru a-l menține mai rarefiat și pentru a se dezvolta individual mai mult. Cu cât sunt mai deși cu atât sunt mai scunzi. Daca îi doriți să fie mai înalți trebuie răriți. Acest proces trebuie realizat primăvara, din aprilie până la sfârșitul lunii mai. Când se răresc, se pot secționa, prelua cu totul și transplanta în altă parte. Dacă nu se transplantează, se aruncă sau se folosesc tijele, tăiate și uscate pentru mici tutori (araci) la legume, în grădină.

– trebuie dezburuienită zona cu bambus. Se recomandă prin metode mecanice (smulgere, prășire), nu prin metode chimice, pentru a menține un mediu ecologic. Mai ales dacă avem câini și alte animale care își au locuri de deplasare prin grădină, nu e recomandat să se folosească substanțe chimice. În cazul în care nu avem animale, se pot folosi ierbicide selective. Dar vor rămâne niște buruieni din genul gramineelor care nu vor putea fi stârpite decât prin smulgere, fiind din aceeași încrengătură de specii cu bambusul.

9. De ce să plantez bambus?

Din plăcerea de a-l vedea. Pentru liniște, unduirea și foșnirea unică a frunzelor de bambus. Poate fi folosit și ca barieră vizuală: pentru gard viu  sunt potrivite aproape toate soiurile comercializate pe site-ul bambusplante.ro. Dacă nu se dorește un gard viu înalt de peste 2m și se dorește un gard mai scurt peste 1,5m se poate folosi Fargesia murilae.

10. Bambus norocos?

Bambusul norocos este considerată o specie de dimensiuni care reprezintă bambusul în general: emană energie, vivacitate, liniște. După principiul bonsaiului din orice specie, acest lucky bamboo este un mic bonsai care poate fi ținut într-un vas în casă și să ne aducă un aport de energie. Un bambus grădină poate fi ținut în casă, dar la ghiveci, nu în vase cu apă. Ținut la ghiveci, are efect chiar mai mare decât o singură tijă într-un recipient cu apă. Și bambusul de grădină este norocos! Plasat în locuri specifice feng shui aduce un aport și mai mare de noroc și bună stare decât mica plantă lucky bamboo ținută într-un vas cu apă.

11. Bambusul este comestibil?

Cam toate speciile de exterior se pot consuma, cu indicația că se vor lua lujerii tineri care au maxim 10 zile de la apariție și se murează la borcan. Moso bamboo (bambusul gigantic sau bambusul păros care ajunge și la 15m înălțime cu diametre de 20-30cm) este specia cunoscută ca fiind comestibilă. Acest bambus trăiește în zone tropicale, cu umiditate atmosferică mare, cu căldură și precipitații tot timpul anului. Putem aduce din import, la cerere, moso bamboo.

12. De unde pot achiziționa bambus de grădină?

Bambus de grădină se poate achiziționa de la show-room-uri de grădinărit, dar atențit la specie!

Pe site-ul bambusplante.ro găsiți plante bambus aclimatizate pentru condițiile climatice din România, plante întreținute de specialiști în domeniul grădinăritului cu o experiență de 10 ani în cultivarea de bambus și cu o experiență în domeniul plantelor de peste 30 de ani.

Aveți și alte întrebări? Răspundem cu plăcere întrebărilor legate de bambus sau de grădinărit, în limita timpului desponibil.

Bambusul pentru gradina ta

/în /de

Bambusul este o specie asiatica provenind mai ales din zonele tropicale unde formeaza paduri intregi.  Este un fel de iarba arborescenta de dimensiuni foarte mari. Fiind o specie de graminee este greu pentru noi sa ne imaginam ca aceasta produce lemn, dar in tarile de origine, China, Taiwan, Tailanda, etc. lemnul de bambus este folosit pentru diverse constructii. Astfel se construiesc case, caroserii de masini, poduri si obiecte de mobilier. In Europa este cunoscut mai mult ca specie ornamentala.

Principalele specii de bambus sunt:

  • Phyllostachys
  • Fargesia
  • Dendrocalamus
  • Bambusa

 

Specia Phyllostachys

Aceasta spacie este intalnita cel mai des in China si Japonia.

Phyllostachys nigra are tulpini negre si atinge 10 metri inaltime.

P. bambusoides are trestii galbui.

Principala specie cu o intindere foarte mare este Phyllostachis heterocycla var. pubescens sau Moso Bamboo. In China mai este denumit “Mao Zhu” adica bambusul paros. Este si cel mai spectaculos bambus atingand pana la 24 metri inaltime si intre 6 si 18 centimetri in diametru. El poate creste 119 centimetri pe zi in zonele de origine sau 20 metri in 50 zile. O asemenea specie poate produe intre 6 si 10 tone de trestii verzi la hectar.

In China exista “paduri de bambus” in mai multe provincii.  Ocupa in total 3 milioane de hectare, adica 2% din suprafata impadurita a tarii. In provincia Anji- Zeijian exista o asemenea padure cu suprafata de peste 10.000 de hectare.

Aceasta specie suporta temperaturi de – 20 grade Celsius iarna.

Bambusul Moso a fost introdus in Europa incepand cu anul 1880.

In tarile de origine este cultivat pentru lemnul sau tare si pentru productia de hartie si de fibre textile. De asemenea este folosit in gradini in scop ornamental sau pentru protectia solului.

Cultivarea speciilor de bambus necesita un sol bogat in nutrienti, bine drenat si insorit. Umiditatea excesiva a solului dauneaza rizomilor. De aceea este necesar ca in gradini solul sa fie improspatat anual prin adaugarea de turba grasa de PH alcalin la baza tulpinilor.

Dupa cum stim padurile de bambus din China gazduiesc ursuletii Panda. Aceasta specie de ursi consuma lujerii proaspeti de bambus in cantitati destul de mari, aproape 50 de kilograme zilnic. Dar in China si mai nou si in Europa se gateste in restaurantele de profil oriental cu lujeri murati de bambus care sunt furnizori de calciu si vitamine.

In Romania a fost introdusa specia Phylostachis glauca viridis  in anul 1950 in cadru  Institutului de Cercetari si Amenajri Silvice unde s-a produs aclimatizarea sa in conditiile de la noi din tara.

Deci toate astea sunt motive pentru a ne procura un bambus sau un palc de bambusi la noi in gradina. Asemenea trestiei “plangatoare” si bambusul este placut la aspect, de un verde crud, odihnitor. El se unduieste tremurand sub adierea vantului amintindu-ne de Delta Dunarii si de susurul apelor.

Permacultura. Legume si fructe sanatoase in gradina ta!

/în /de

Permacultura reprezinta cultura permanenta, dupa modelul ecosistemelor naturale, a unor speciii de legume si fructe, de o cat mai mare diversitate, in regim bio si fara o deteriorare a solului prin perpetuarea starii de cultivatie. Mentinerea calitatii solului se realizeaza prin tehnici specifice ca: alternarea speciilor si rotirea culturilor, mentinerea unor zone cu flora spontana, mulcirea solului, atragerea insectelor folositoare, captarea si utilizarea apei de ploaie, folosirea de ingrasaminte naturale, etc.

Permacultura are la baza pe langa stiinta cultivarii plantelor si dragostea fata de natura, fata de activitatea de gradinarit. Multe tehnici de cultivare fiind preluate din traditia populara.

S-a demonstrat ca prin folosirea curenta a compostului multe terenuri cu fertilitate sczuta au ajuns terenuri productive pentru legumicultura.  S-au creat astfel mai multe ferme de legume cu productie bio in diverse tari ale lumii (Franta, Germania, etc.). Tendinta este sa se demonstreze ca se poate face si altfel de agricultura in raport cu cea chimizata care pana acum a distrus aproximativ 30% din terenul fertil al planetei prin distrugerea solurilor (levigarea substantelor nutritive, otravirea solurilor cu diverse substante chimice de control, reducerea activitatii microorganismelor responsabile de fixarea azotului si de prelucrarea materiei organice din sol, etc.).

Prin perseverenta si putin efort, dar mai ales cu dragoste, rezultatele din activitatea de permecultura nu vor intarzia sa apara.  Ca atare, vrem sa iesim in intampinarea celor pasionati de gradinarit si sa le oferim cateva solutii pentru infiintarea unor straturi de legume cultivate in regin bio.

Pentru aceasta va recomandam ca terenul destinat legumiculturii sa fie destelenit de buruieni si sapat si maruntit manual cu sapa. Abia apoi se pot trasa straturile de cultivat. Acestea pot avea latimea de 0,6-1,2 metri in functie de speciile de cultivat. Pe straturile trasate cu tarusi si sfoara se asterne compost in grosimi de pana la 20 centimetri. Intre straturi se lasa poteci de trecere.

Compostul este necesar la alcatuirea straturilor pentru aportul de substante nutritive pe care il aduce solului. Pentru producerea compostului este recomandat alegerea unui loc putin umbrit unde vom amplasa gramada de compost sau lada de compost.

In lada de compost se vor aseza materiale organice vegetale (este exclusa folosirea materialelor organice de natura animala- carne, garsimi, etc.). Astfel, se pot asterne straturi de iarba cosita (buruieni) in amestec cu frunze, crengi tocate, rumegus, resturi vegetale din gradina, resturi de mancare vegetala (coji de cartof, frunze de varza, salata, fructe, etc.). Aceste straturi vegetale se vor alterna cu straturi de pamant negru humificat (preferabil pamant de padure) in amestec cu balegar de vita sau de cal, avand grosimi de 10-15 centimetri.

Este necesara udarea saptamanala a gramezii de compost pentru accelerarea procesului de descompunere. Cand se ajunge la fermentatia compostului prin supraincingere, compostul se amesteca la 3-4 zile pentru a se asigura uniformizarea procesului de fermentatie. De obicei, se ajunge la descompunerea materialelor organice si oprirea fermentatiei compostului in 2 pana la 4 luni in sezonul de vara. Pentru o mai rapida  descompunere si fermentatie a compostului se poate folosi produsul ALBIT. (vezi oferta noastra)

Compostul astfel produs are o culoare maroniu inchis si o structura mai usoara ca  a solului.

Pe straturile amenajate cu compost se sapa cu mana sau cu o lopatica santurile pe care se vor repica rasadurile de legume sau pe care se vor amplasa semintele.

Bineinteles ne vom alege speciile de legume pe care dorim sa le cultivam. De recomandat este sa avem o varietete cat mai mare de specii.

Rasadurile de rosii se planteaza la 60 centimetri distanta pe rand si se tutoreaza cu tarusi sau se leaga pe verticala cu sfoara de sarme intinse  pe lungimea straturilor, intre tarusi amplasati la capetele  straturilor. La baza rosiilor se poate instala arbagic pentru a creste ceapa. Aceasta este o metoda de protectie impotriva manei. Intre randurile de rosii se pot amplasa randuri de vinete.

Straturile de castraveti plantati de 40-50 centimetri distanta pe rand se pot alterna cu randuri de ceapa, ardei sau salata.

Sunt cazuri in care formam un strat preponderant cu salata verde, creata sau rosie si atunci este recomandat sa plantem menta la capetele stratului, sau combinatii de menta, cimbrisor,salvie si lavanda pe marginila stratului. Acestea ultimele au rolul de a alunga furnicile, melcii Limax si omizile. Tot cu rolul de protectie impotriva insectelor daunatoare se pot planta, ici-colo pe strat, tufe de craite, galbenele sau condurul-doamanei.

Vinetele se pot planta pe randuri la 40 centimetri distanta, alternand cu randuri plantate cu ardei gras, ardei capia, ardei iute sau gogosar.

Morcovul, patrunjelul, leustaenul, ceapa si usturoiul se pot planta pe un strat separat in care, din cand in cand, vom plivi buruienile si vom completa stratul cu mulci.

Plantarea rasadurilor de legume se face incepand cu jumatatea lunii aprilie pana spre sfarsitul lunii.

Dupa planterea si tutorarea rasadurilor pe randuri in straturile amanajate cu compost, se practica mulcirea straturilor. Mulcirea presupune acoperirea straturilor de legume cu paie (printre plante, desigur), iarba uscata, lucerna sau fan. Acest process mentine umiditatea in sol, stimuleaza activitatea microorganismelor si insectelor utile din sol, sufoca buruienile care apar si asigura material organic prin descompunere.

In lunile de toamna tarzie (octombrie- noiembrie) se fac fertilizari cu gunoi de grajd sau ingrasamant natural peletizat (vezi oferta noastra- Martha Jo). Aceasta operatie se face prin asezarea unui strat de 2-3 centimetri de gunoi sau de ingrasamant natural. Apoi se completeaza stratul de mulci pe straturile de legume curatate de resturile de plante din productia anului respectiv.

Incepand cu luna mai,, dupa plantarea rasadurilor se vor face fertilizari de doua ori pe luna cu extract lichid din ingrasamant natural, astfel: la 1 kilogram de ingrasamant natural peletizat Martha-Jo se adauga 10 litri de apa si se lasa la macerat 14 zile; se amesteca in fiecare zi si dupa ce nu mai fermenteaza se strecoara printr-o sita si se depoziteaza in vase; se prepara solutia de fertilizare prin adaugarea unui litru din acest concentrate filtrat mai inainte, la 20 de litri de apa; solutia astfel preperata se utilizeaza la udarea straturilor cu o stropitoare, dimineata devreme.

Pentru a asigura o abundenta cat mai mare a gradinii noastre putem amplasa si pomi fructiferi dar si arbusti fructiferi. Pomii fructiferi (cires, visin,mar, par, cais, piersic, prun, gutui, etc.) se vor planta perimetral sau in zonele din coltul gradinii, la distante de cel putin 10 metri unul de altul pentru a nu umbri straturile de legume. In acest sens sunt recomandate speciile pitice de pomi fructiferi. Deasemenea, arbustii fructiferi (coacaz, agris, zmeur, mugur, etc.) se pot planta perimetral la garduri sau cate 1-2 arbusti la capetele straturilor de legume. Intercalat, pe marginea straturilor se pot introduce stoloni de capsuni sau fragi.

Astfel, gradina noastra poate rodi si fructele necesare dulceturilor si compoturilor care ne vor umple camara pentru iarna.